Antireclamă taxi 1448 (14448)

Eu sunt cetăţean simplu. Simplu şi onest. Onest şi sărac. Şi lista poate continua.

Din astă cauză cu taxi nu prea merg, transportul public e mai ieftin, dimineţile mai comod, seara chiar liber şi zona în care locuiesc e doldora de diferite rute care mă pot duce aproape în orice colţ al orăşelului nostru frumos.

Dar… noi nu avem transport public de noapte. Nu avem linii sau rute de noapte. Cum are Bucureştiul, de exemplu. Şi de nevoie mai apelez şi eu la taxi. Am început a folosi un sistem destul de convenabil: chemam taxi on-line (chiar dacă site-ul e în limba rusă :-x). Comod, şi cam de fiecare dată se găseau maşini, chiar şi de Revelion (mare ne-a fost mirarea, în 5 minute maşina era la scară). Ba mai mult, dacă făceai un anumit număr (75) de călătorii la ei, primeai ceva bonus. Am făcut cont, ne logam şi eram bucuroşi şi mulţumiţi. Până într-o zi când… a dispărut contul. De logat nu ne putem loga. Ce naiba să fie? Ei, să ghicesc ce să fie? Nu e greu. Am atins numărul magic – 75. Şi sărmanii de ei, ca să nu-şi onoreze promisiunea, au şters contul. Cum mama naibii să fii atât de mercantil? După ce că am mers de 75 de ori, să ştergi contul unui client doar să nu-i dai 1-2 călătorii gratis?

Şi eu acum ce să fac? Unde să apelez? La noua Agenţie pentru protecţia consumatorului? Ştiţi ce vor face ei? Fix o… figă. Pot doar să le fac un pic de antireclamă. Să-i acuz că-s ”porci” şi să le zic: minus 3 clienţi minim (familia mea). Şi să aştept cuminte şi smerită ziua când concurenţa va dicta regulile pe piaţă.

Gata. M-am spovedit. Amin 🙄

Advertisements

Orange, ca şi legislaţia Moldovei

Cunoscut lucru este că legislaţia Republicii Moldova este  întortocheată. Şi lasă loc de interpretări. Dacă vrei, îţi face ţie dreptate. Dar dacă celălalt are un avocat bunicel, întoarce legea în aşa fel că vei fi tu cel vinovat. Deci depinde de interpretare şi care “e mai şmecher”.

Aşa e si Orange. Sunt client orange de mai bine de 5 ani, cred. În România, fiind la studii tot la Orange am fost abonată. Nuş cum mi se părea avantajos. Aveau oferte interesante. În special după ce apăruse Cosmote cu oferte atractive. Concurenţa naşte calitate. Aşa e într-o economie de piaţă normală.

În Moldova mea dragă e altfel. Un caz simplu ce m-a supărat. Au introdus ceva nou pentru noi – bonus pentru apelurile internaţionale primite. Salutabil. Mai ales că mulţi dintre noi primim apeluri internaţionale, aş zice, nu puţine. Şi în România aşa ceva era încă prin 2005, pare-mi-se. Nu ştiu dacă s-a mai păstrat. Şi nici nu ştiu ce venit are compania de la asta. Mă rog, e treaba lor. Dar dom’le, dacă tot ai făcut oferta, fă-o să-mi convină şi mie, în calitate de client.

Am primit 230 de minute bonus luna trecută pentru apeluri internaţionale primite. OK, bucurie mare. Pot să le folosesc doar în reţea, doar în weekend şi doar după ce consum Minutele de fidelitate. Aşa scrie, nu?

Aşa ar trebui. Numai că eu mi-am consumat Minutele de fidelitate, iar când am vorbit în weekend în reţea, mi s-au consumat, de fapt, minutele în reţea din abonament. De ce? Pentru că aşa vor ei. Frumuşeii de ei. Da da. Am sunat la Relaţii clienţi, mi s-a spus să stau liniştită, voi consuma din minutele bonus. Dar, nu s-a întâmplat aşa. Iarăşi sunat. Acum am primit alt răspuns – consumi bonusul după ce-ţi consumi toate minutele din abonament. După aia ai parte şi de aşa-numitul bonus.

Care bonus? Ăsta e bonus? După ce consum tot ce am, doar în weekend şi doar în reţea? Păi eu îmi iau abonament ca să-mi ajungă o lună, nu ca să-l consum rapid şi aştept să vină weekend-ul pentru a consuma pomana voastră.

Nu că aş fi client important, care ar aduce companiei venituri ceva. Sunt o furnică aproape invizibilă faţă de toată maşinăria asta. Dar totuşi nu-mi place când o frază lasă loc de interpretări.

P.S. nu-mi place Moldcell. nuş de ce. dar la ei bonusul e bonus. se consumă nu după ce nu mai ai nevoie de el. omeneşte

Stranietăți din străinătăți

Deși nu e pentru prima oară când mă aflu în țara soarelui răsare, abia acum încep a vedea unele stranietăți.

De la început, voi povesti câte ceva despre sistemul bancar japonez, așa cum am reușit eu să-l văd, să-l simt și să-l deslușesc în doar câteva zile.

Deci, în primul rând – foarte multe bancomate (ATM – uri) sunt doar în limba japoneză. Dacă vrei să faci o tranzacție, trebuie să știi a citi japoneza. Nu toate bancomatele au opțiunea de schimbare a limbii. Unde mă aflu eu acum, nu am găsit nici un bancomat cu așa opțiune de lux. Dacă vrei să faci o tranzacție gratis, la fel la ATM, păi tre să o faci în cursul săptămânii, de luni până vineri între orele 8.45 și 18.00. În rest, dacă ai căscat ochii și ai uitat să-ți scoți cash, apăi fii bun și plătește. Și nu e puțin, dar tocmai 1 Euro (aproximativ) la fiecare tranzacție.

De asemenea, chiar dacă ai cardul, nu fi sigur că poți scoate numerar de la ATM de oriunde și oricând. Un exemplu simplu: ai cardul emis la o bancă din provincie, atunci folosește-l la tine în provincie. Da da, nu e aiureală. La aceeași bancă, doar în alt oraș, ți se poate întâmpla să-ți fie refuzat cardul. Și chiar e scris anunț (de data asta e și în engleză), că este posibil și așa ceva. Ca să nu mai zic de cardurile internaționale, care le avem noi, străinii, dar nu avem unde și cum să le folosim. Tre să cauți foarte bine, și tot nu ai garanția că găsești un bancomat care să accepte carduri internaționale.

Cât despre plata cu cardul… deși e o țară dezvoltată, japonezii nu prea folosesc metoda plății cu cardul în magazine, centre comerciale. Mai mult cash. Ei chiar cred că așa e mai sigur.

Acum despre timp. Ehhh… 😕 pentru mine e calvarul zilei dacă trebuie să merg la un schimb valutar. Pierd o oră doar pentru asta. Și nu că e coadă mare, nu nu. E chiar foarte liber. Dar așa e sistemul la ei: spui că vrei să schimbi bani. Ha ❗ Stai că nu te înțelege nimeni, să se găsească cineva să vorbească engleză, câtuși de puțin. Ei, dup că ce s-a găsit, îndeplinește un formular. Cu nume, prenume, adresă, telefon, etc. După care, dai banii, doamna îi dă altcuiva împreună cu acel formular. Acel cineva, nu știu ce face, că nu se vede de după tejghea, dar face ceva cu formularul și banii, că durează vreo 5 minute minim până aduce înapoi banii schimbați (yenii), împreună cu o copie indigo a formularului. Numără doamna de la ghișeu, numeri tu, obligatoriu iei copia formularului cu tine, apoi mulțumești și pleci. Poate în așa fel ei pun accentul pe client, pe calitatea serviciilor. Dar dacă se grăbește clientul, ce face ❓ Bună întrebare.

Ei, asta e floare la ureche pe lângă timpul care ți-i furat ca să faci altă tranzacție bancară. De exemplu, ca să transferi niște bani pe un cont, fii atât de răbdător și așteaptă cel puțin o oră, dar asta tot mi se pare puțin. O oră jumătate e tocmai perfect.

Ca să nu credeți că vă mint, vă invit de citiți mai mult aici. Eu abia după ce am ajuns aici și m-am confruntat cu unele probleme, am început a mă documenta. Căscată, recunosc redface .

Moldova, se poate!

Ca să nu zică lumea că doar ştiu a mă plânge, că nimic nu îmi place, că sunt o nemulţumită, am hotărât să spun şi ceva pozitiv. Da, chiar dacă mă doare capul, pot face ceva bun. Wow, tucma eu mă mir de mine 🙄 .

Deci, cu care din ei oare să încep? Hmm… grea alegere.

Am scris ceva timp în urmă despre  un local unde mâncam şi nu ofereau servicii de calitate. Ei, am fost după asta de câteva ori la ei. Nu mă poate ţine supa ceea gustoasă după uşa lor şi gata 🙂 . Şi m-au surprins. De dăţile astea plăcut. Şi-au îmbunătăţit serviciile. Foarte bine şi foarte bravo. Deci, dacă vrei, se poate.

Următorul: am mers ieri noapte cu autocarul Chişinău – Bucureşti. Am mers cu ruta aceasta 4 ani la rând, serviciile lăsau de dorit. Ei, ieri m-au surpins. Iarăşi plăcut. Au avut grijă de călători, au vorbit frumos. Şi la vamă au împărţit un fel de “raţie alimentară” – câte un croissant şi câte un suc. Tare mi-a fost mirarea 🙂 Ca la avion, doar nu aveau o domnişoară în uniformă …

Şi la urmă… tadam! (eu mereu la urmă las ceea ce e mai bun 😉 ). Avem taxi de calitate în Chişinău. Da, nu e glumă. Vorbeşte româneşte, dar ştie şi rusa. E îmbrăcat ca un adevărat profesionist. E curat în maşină şi miroase frumos. Şi cel mai important – pentru el contează clienţii lui să fie mulţumiţi de serviciile prestate. Bravo @taximetrist! Aşa îl ştie lumea, deoarece este şi twitterist.

Deci – eu zic că se poate. Dorinţă să fie.

Sursă poză: aici