Tăcerea mieilor sau fricoşii de noi

Un bătrânel (care se pare că a avut nenorocul să lupte pentru ruşi în timplul celui de-al doilea război  mondial) aflându-se în troleibuz şi văzând un cort electoral de-al lui Dodon, a început să-şi exprime indignarea faţă de Dodon şi co-partiniicii lui, sistemul comunist şi alte blesteme abătute pe capul neamului moldovean încă din 1940.

Unde, o doamnă rusoaică, foarte mândră de sine, neştuitoare de română, a început a-l contrazice, ca până la urmă să-l ponegrească în fel şi chip.

“Cancerul şi râia Basarabiei, am stat cu arma-n mână pentru a obţine ocupaţia”, nu înceta a se revolta bunelul.

Într-un final, mai multe persoane vorbitoare de rusă! au susţinut-o pe cucoana ocupantă, ca să ceară de la şofer să-l dea afară pe bătrânel. Nici un vorbitor de română nu s-a pronunţat pentru el. Nimeni nu a îndrăznit a spune un cuvânt (de parcă era aruncat în cuşca cu lei de unul singur). Sărmanul, cu mâinile sucite la spate, a fost dat afară din troleibuz, în ţara sa de către nişte venetici.

Nu avem putere, nu avem voce. Am fost asupriţi, bătuţi, chinuiţi şi înjosiţi, lipsiţi de demnitate, modelaţi ca nişte păpuşi. Iată de ce Dodon are şanse să revină la putere. Iată de ce râia comunistă nu se desprinde. Iată de ce mereu vom fi la coadă. Că suntem mai tăcuţi decât nişte miei.

P.S. Nu vreau să scriu despre politică, dar câteodată dă din casă, distruge şi atunci nu mai pot.

9 mai – Ziua Europei sau a Victoriei?

Azi e 9 mai. Și în Europa se sărbătorește Ziua Europei. În țările din fosta URSS – așa numita sărbătoare ”Ziua Victoriei” (care victorie, domle? a rușilor, a imperiului rus asupra noastră? tifu, nii greață) sau 66 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În Moldova – amândouă. Și unii chiar și-au ieșit din minți de-a binelea. De exemplu, mare mi-a fost stupoarea să văd aici pe liberalul Chirtoacă cu această lentă în piept. Pentru ce? Prostie omenească. Și chiar aș fi vrut să fie un trucaj, o glumă – dar nu e 😦 . Nu contează că vrei să fii iar primar, sau vrei PR, nu te vinde cu așa nimicuri, nu trăda. Dar asta a făcut, tot el va suferi. Îl credeam un pic mai chibzuit.

Acum, că a ajuns lumea să plaseze poze pe rețelele sociale de la parade e ceva obișnuit, mai ales la noi. Și, cum sunt oameni care taaare mai iubesc să scurme, nu pot sta locului. Un prieten, patriot înflăcărat, a avut îndrăzneala de a pune nota 1 unor poze a cumătrei sale (rusoaică, din Transnistria originară). Ce a urmat mai departe – vedeți și voi.

ea: ты чо??????? такая плохая фотка??????? в чём прикол??????? ну ты гонишь !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

el: pricol ca e 9 mai si tu sarbatoresti si aceia is cu lentocica seia ***aia

ea: я с тобой вообще больше не хочу общаться !!!!! это мои проблемы,что я праздную!!!!!!!

el: ok

ea: можешь забыть,что я твоя кума

Cred că nu mai sunt necesare comentarii. Ce vedeți mai sus e rețeta perfectă pentru a-ți pierde cumetrii. Dar oare merită?

Jirinovski: Japonia și tot restul lumii – păzea!

Am citit acum câteva minute acest articol despre faimosul politician Vladimir Jirinovski și nu pot să cred ochilor 😯 . Știu că mintea omului nu poate fi controlată, mai ales a celor care au imaginația bogată și au libertatea de face-spune prostii.

Ei cum poti tu, domnule să spui așa ceva despre toată lumea? Citez: ”Despre tsunami care a avut loc în Japonia. Ați vrut insule Kurile? La ce ați ajuns ? Acum, veți admira ruinele clădirilor voastre. Şi veți muri, toți 120 de milioane, dacă veţi mai cere încă o dată întoarcerea insulelor Kurile! La fel și restul. Și încă ceva – vinurile georgiene, sau careva observatori. Doriţi oare ca lumea să uite cuvântul Georgia? La Sud, să existe hotarul ruso-turc! Să se gândească Saakaşvili la asta! În caz contrar tsunami se va produce în altă parte a lumii. În Caucaz.”

Iar acum o săptămână propunea aici mutarea Japoniei în Siberia, declarând ”Nu se pune problema sa impartim insulele, ne propunem sa prevenim un dezastru umanitar. Sa mearga acolo unde exista posibilitatea, sa construiasca, sa se instaleze, nu ne vor deranja iar Rusia are numai de castigat gazduind un popor atat de muncitor.” . Deci, la Siberia și cu japonezii. Ar mai vrea el!

Nu neg, Rusia e o putere extraordinară. Dar nu fac doar ei regulile în lumea asta. Mai sunt și altii, doar câteva miliarde care mai răsuflă, există, gândesc. Or, dacă vrea Rusia, restul omenirii va dispărea sau, în cel mai bun caz, se va transforma într-o singură țară numită Rusia cea Mare. Ori mai bine – în loc de Terra doar Rusia. Ei cum, vă place? Mie nu. Pe zi ce trece mă agasează tupeul unor oameni. Nu prea i-am avut la piept pe ruși dar, îi puteam răbda. Și chiar dacă avem o mulțime de moldoveni plecați în Rusia să facă un ban, nu stau acolo de bine ce le este – doar pentru că așa e situația cum e și poate altă soluție nu au. Doar ei știu ce îndură. Și nu pot să-i învinovățesc.

Dar ce mă miră e că moldovenii, deși aud/văd asemenea declarații – oricum sunt foarte mulți care rămân a fi pro Rusia. Ei cum dom’le se poate să poți răbda o asemenea jigodie declarație să nu-ți afecteze/schimbe un pic măcar ideile?

Îl știam de țicănit, schizofrenic, etc. Dar acum îl asociez cu baba Vanga care știe când va fi sfârșitul lumii. Ba nu, el e mai bun decât ea, el știe și cine va conduce lumea, și cum se va întâmpla dispariția celorlalte națiuni. Și oricine face rău sau râvnește ceva de la Rusia, va fi pedepsit. Că Rusia e Dumnezeu. Pfoaa, ce prostie. 😡

Poate nu merită atenție acest om. Dar de ce mai stă în fotoliul de deputat și încă deține așa poziție? Poftim de vă delectați. Dacă puteți și aveți răbdarea să-l ascultați până la sfârșit. Că eu n-am putut 👿

Pentru că sunt femeie

Nu sunt feministă. Ba dimpotrivă, cum am mai scris, sunt misoVagină. Dar acest fapt nu înseamnă că am ceva împotriva femeilor. Împotriva acestor creaturi gingașe, răbdătoare, stăruitoare și atât de necesare.

Inspirată de o bloggeriță, mai exact de un post de-al ei, am descoperit și eu filmul The Stoning of Soraya M. Am privit filmul acum câteva zile. Credeam că-mi va trece. Dar nu e atât de ușor.

Sunt creștin-ortodoxă. Nu am nimic împotriva altor religii, atât timp cât nu îndeamnă la răutate, la violarea drepturilor sau la acțiuni extreme. Nu sunt foarte credincioasă. Dar știu și sunt convinsă de un lucru – religia este pentru a proteja sufletul omului, pentru a-i sluji drept un balsam al sufletului și pentru a-i apăra și curăța sufletul de păcate. Și orice religie, nu contează creștină, budistă sau musulmană, asigură credincioșilor un sprijin spiritual. Așa credeam până acum câteva zile. Acum baț, și s-a schimbat ceva.

Cine a permis oamenilor să facă dreptate în locul lui Dumnezeu? Sau ce Dumnezeu a permis oamenilor să facă dreptate în locul său? Ce Dumnezeu poate să permită să fie omorâtă o femeie aruncându-se în ea cu pietre de către propriii copii, tată, prieteni și soț? Ce Dumnezeu poate să permită să fie judecate femeile pentru o simplă presupunere? Cum poate Dumnezeu să îndemne la moarte prin așa metode?

De ce conform legilor care derivă din Constituție există prezumția nevinovăției iar în fața lui Dumnezeu femeia trebuie să-ți dovedească nevinovăția? De ce?

Chiar dacă e împotriva logicii mele, deși în lume se știe despre așa ceva, de ce nu se face nimic pentru a opri aceste crime? Și cum plătesc acei ce fac aceste nedreptăți? Și dacă e bărbatul cel care înșeală? Ce pățește el? Nimic. Cere divorțul și ciao-cacao. Suntem în secolul 21 deja, anul 2011, și noi tot mai judecăm femeile cum se judecau acum câteva zeci de ani, ca să nu zic chiar sute. Odată ce Dumnezeu a dat viață omului, Dumnezeu e în stare și în drept să ia această viață (ca să ne bazăm pe legile Dumnezeiești). Dar nu, se găsesc totuși câțiva nemernici care se consideră mai presus decât orice și cred că pot face dreptate. Mi-i greață. Și chiar nimeni nu va face nimic pentru a opri acest ritual? STOP! Am și eu un drept.

Pentru că sunt și eu femeie și mă doare. Pentru că sunt și eu OM.

Dorința

Când furia pune stăpânire pe om, nimic nu mai poate interveni pentru a limpezi și calma apele. Când impotența neputința dă năvală, e și mai grav decât un tsunami sau un taifun, care sunt iminente. Atunci nu mai poți face nimic. E târziu să te plângi, e mult prea târziu să regreți. Nici nu merită să-ți spui of, cât de prost am fost, cum am putut… Tot ce ai putut face nu ai făcut. Timpul s-a scurs, a plecat. Șansa a dispărut. Pufff… și nu mai este. Uneori șansa e doar o iluzie. Uneori cu adevărat există și e unică, se ivește la un anumit moment. Dacă-ți ții ochii căscați larg deschiși, o prinzi. Dacă ochii îți sunt închiși, legați sau acoperiți cu ochelari roz (albaștri, verzi sau orice altă culoare), ai rupt cuiul pierdut ocazia. Uneori consecințele sunt frustrante. Poți pierde persoane dragi, poți spune cuvinte aiurea, tâmpenii care vor îndepărta pe cineva drag, poți lua decizii taaaare pripite și stupide.

Ce se mai poate face, drege atunci? Să speri că va mai apare altă șansă? Să lucrezi din greu pentru a repara greșeala sau omiterea? Cuvântul magic aici este dorința. Absolut tot depinde cât de mult îți dorești acel ceva să se întâmple, cât de motivat ești, cât de important este pentru tine… și mai e o întrebare: dar oare se merită? E ceva ce îmi doresc pe moment căci nu am obținut sau am pierdut, ori e ceva ce e pe mult timp?